Proiectii foto, in Bucuresti

-
In acest sfarsit de saptamana voi avea doua proiectii foto cu 'Australia 2009', in Bucuresti... la care va invit...
Astfel:

Vineri, 15 mai, voi sustine o prezentare la Facultatea de Geografie din cadrul Universitatii Bucuresti, in deschiderea festivitatii de premiere a castigatorilor Concursului de fotografie Foto Practica.
Manifestarea va avea loc in Amfiteatrul Valsan, ora 15:00.

Iar sambata, 16 mai, la ora 18:00, va invit la Muzeul de Geologie... unde ma veti putea asculta... veti putea vedea imagini si vom putea dialoga despre Australia... despre expeditii si fotografie...
Evenimentul este cuprins in programul manifestarilor din cadrul Noptii Muzeelor.

Va astept!
-

La Garantat 100%

-
Stimati prieteni

Maine, duminica - 10 mai, la ora 23:10 ma puteti vedea la TVR 1, in emisiunea Garantat 100%.
Voi fi intervievat de catre realizatorul emisiunii - dl. Catalin Stefanescu... vorbind despre expeditia din Australia si proiectele initiate.

Probabil cunoasteti aceasta emisiune, ce aduce in atentia publicului "mari personalitati ale culturii romane, dar si oameni simpli care au refuzat sa se resemneze". (precum singura se prezinta pe port.ro...)


Maine seara este emisiuniunea de baza… dar aceasta va fi reluata, conform programului gasit pe port.ro… astfel:

TVR Cultural
Luni (11 mai) ora 17:00
Marti (12 mai) ora 4:00

TVR International
Duminica (17 mai) ora 14:15

TVR 1
Marti (12 mai) 10:10

__________________

Si o ultima informatie - ieri, la Arad, mi s-a inmanat Diploma de Excelenta, de catre Prof. univ Dr. Aurel Ardelean - rectorul Universitatii de Vest "Vasile Goldis".


Un weekend placut, tuturor!
-

La Radio Romania Cultural

-
In aceste zile majoritatea sunt la mici si bere... eu sunt pe la microfon...
:)

Maine, 1 mai, la ora 6 si 53 min. voi povesti despre sobolanii de la Deshnok.
Sper sa nu va stric pofta de mancare, de peste zi!
Dintr-un scurt interviu, de cinci minute, veti putea afla ce am facut la... si cum a fost incursiunea in... Templul Karni Mata de la Deshnok (Rajasthan - India) - un loc unde sunt venerate aceste animale.
(Emisiunea se numeste Comment ca va - realizatori Anca Ionescu & Raluca Radulescu)
________

Sambata, 2 mai, la ora 11 si jumatate sunt invitatul doamnei Raluca Radulescu in cadrul emisiunii Calator pe mapamond.
Timp de jumatate de ora veti putea calatori, alaturi de noi, pe meleagurile australiene.

Se subintelege - ambele emisiuni sunt la Radio Romania Cultural.

Probabil ca voi face rost de inregistrari si le voi pune pe net, sa poata fi ascultate si ulterior...
-

Aparitia la Realitatea TV - amanata

-
Anuntasem aseara aici pe blog ca azi, 26 aprilie, voi fi in direct la Realitatea TV, in emisiunea Saptamana de vreme.
Din pacate, acum cateva minute am fost anuntat ca se amana invitatia in emisiune... din cauza cutremurului care a avut loc aseara, in zona Vrancei (5,3 grade pe scara Richter).

S-au dat lucrurile peste cap si la postul de televiziune... interventia mea cu Australia urmand a fi reprogramata... cutremurul de la noi avand intaietate...

In desfasurarea lucrurilor mai apare uneori si neprevazutul.

Sa aveti o saptamana frumoasa!
Alin Totorean
-

Incidentul din desert (II)

-
Zilele trecute ma gandisem ca deja se cam stie ce mi s-a intamplat cu adevarat, in acele zile care au precedat recuperarea mea din desert... si mi-am zis ca nu mai revin, repetand aceleasi lucruri spuse deja in interviurile date in presa, la radio si TV.
Dar am inteles ca sunt persoane care au pierdut interviurile respective... si sunt in continuare in asteptarea informatiilor care sa elucideze “misterul”.

Asa ca, continui subiectul...
________

Despre faptul ca nici un moment nu a fost vorba de o ratacire, am scris deja aici.

Un alt amanunt insa este cel cu deshidratarea.
Aceasta a fost doar o rezultanta!!!... si NU am ramas fara apa atata timp cat am putut sa umblu.

Ce s-a intamplat atunci, de fapt ?... in intervalul 15-21 ianuarie...

Eu am intrat in traseu cu o indispozitie la stomac... mi-era dat peste cap... si nu am mancat mai nimic.
Dupa start, in zilele urmatoare, am consumat in fiecare dintre zile doar vreun pumn de arahide + migdale + nuci caju – principalul amestec de hrana pe care il aveam...
Mi-a fost rau... dar am mers mai departe...
Ma gandisem ca nu va fi bine... dar mi-am zis ca intr-o zi-doua imi va trece problema si voi reveni la normal...
Am tot avansat spre lacul Amadeus unde urma sa-mi las grosul echipamentului, dupa care urma sa ma reintorc la Yulara – localitatea de langa monolitul Uluru – sa mai iau apa... dupa care, cu cantitati sporite, sa ma reintorc la lacul Amadeus, sa-mi regasesc echipamentul si sa-mi continui expeditia mai departe spre Kings Canyon.
Mi-am vazut de drum fara sa mananc mai nimic...

Ei bine... am ajuns la cinci km de lac... si deja ma clatinam pe picioare din cauza epuizarii data de lipsa alimentatiei, la care s-a adaugat caldura excesiva, greutatea mare a intregului echipament si parcursul dificil, prin toata vegetatia si peste nisipuri....

Mi-am lasat in apropierea lacului rucsacul mare cu echipamentul principal... si am pornit pe drumul de intoarcere spre Yulara.
Am inceput sa am tot mai mari greutati in a ma tine pe picioare... problema s-a agravat rapid... astfel ca in doar trei ore, in dimineata de 19 ianuarie, am ajuns sa nu mai pot umbla. Ma ridicam de jos sa pornesc si genunchii imi cedau – cadeam la loc, sleit de puteri.
Cu greutate reuseam sa merg cateva minute... dupa cate mai mult de jumatate de ora de pauza.
Nu ma mai puteam misca din loc!

Apa insa am consumat... pana la un moment dat, cand mi s-a terminat!
Mergeam de-a busilea... nu am renuntat din prima...
Speram sa ajung la cei doi litri de apa lasati in urma in zilele anterioare, stiind ca ma voi reintoarce la Yulara... dar nu mai aveam nici o sansa. Iar ca sa ajung pana in localitate, nici atat...

Astfel ca pe 21 ianuarie dimineata, cand incepea o noua zi cu temperaturi de peste 55 de grade in plin soare... fara apa si fara a putea manca... fara a mai putea face un pas... am dat alarma...


Daca nu as fi avut probleme cu stomacul si as fi mancat, toate mergeau Ok.
As fi avut energie sa ajung langa lacul Amadeus... sa-mi las echipamnetul si sa ma reintorc la Yulara pentru a-mi reimprospata stocul de apa.
Dar daca nu m-am mai putut misca din loc, toate planurile mi s-au dat peste cap.
________

In desertul Atacama am mai ramas fara apa in doua zile (cu interval intre ele).
Atunci nu am avut probleme majore – doar simptomele normale unei deshidratari.
Am mancat insa normal, corpul beneficiind de combustibil... eram in forta...


In Australia insa lucrurile au decurs cu totul altfel...
(va urma)
-

La Realitatea TV

-
Maine – duminica - 26 aprilie, intre orele 18,45-19,15 voi fi prezent pentru cateva minute in cadrul emisiunii “Saptamana de vreme”.

Care dintre dumneavoastra e pe acasa si este interesat ma poate asculta... iar comentariile pro sau contra le astept aici, pe blog.
:)
-

Incidentul din desert (I)

-

Pentru cei care nu au prins niciun interviu dintre cele pe care le-am dat deja in media (presa, Tv, radio)... hai sa fac lumina in cazul celor intamplate in desert, cand am solicitat sprijinul autoritatilor australiene.

La vremea aceea am spus doar ca informatiile aparute in media au fost eronate.
Vina a fost a australienilor, care au dat stirea fara a ma intreba despre mersul lucrurilor. Nici un politist nu a vorbit cu mine... Si-au dat si ei cu parerea si au considerat cazul similar altora cu care s-au mai confruntat – “turist ratacit”.

Cei din Romania au preluat stirea ca atare... chiar nu au nici o vina...
Din cauza aiurelilor scrise in comunicatul australienilor, au aparut si discutii contra... legate de expeditie.

Asadar...

NU AVEAM CUM SA MA RATACESC...
Nu am fost “turist RATACIT”...

In zona in care eram – chiar si cu o zi si ceva inainte de a face apel – de pe oricare duna vedeam in stanga monolitul Uluru iar in dreapta stancile Olgas... si intre ele stiam ca se afla localitatea Yulara.
Fara GPS, busola, harta... stiam in orice moment incotro trebuie sa ma indrept...
La momentul respectiv nu aveam nevoie de absolut nici un accesoriu pentru orientare, pentru a tine drumul spre civilizatie...
(va urma...)

:)

-

P.S. Iar daca as fi avut nevoie atunci de GPS, nu se punea problema sa nu-l stiu folosi...
A fost a doua expeditie in care l-am avut. Cu un an in urma am traversat Atacama folosindu-ma de acelasi instrument... asa ca butonez la el si ii interpretez cele aratate fara nici un impediment.
Ca si in Atacama, nu am avut nici o harta introdusa in el, fiindu-mi de folos altfel... si e de o alta constructie fata de cele pe care le stie lumea pe bordul autoturismelor.

Dar la GPS voi reveni cand voi vorbi despre echipamentul folosit in expeditie...
Oricum... mi-a fost cel mai bun prieten, in lungul sutelor de km parcursi in pustiul sud-american sau acum, pe taramul australian.

-