duminică, 2 august 2009

Ciudanovita

-
M-am intors de prin sudul Banatului...
Mai exact... am fost la morile din Eftimie Murgu – cel mai intins parc mulinologic din sud-estul Europei – dupa care am luat-o pe jos de-a lungul celei mai vechi cai ferate din tara – cea dintre Anina si Oravita.

Pe la mijlocul drumului pe calea ferata, am poposit la Ciudanovita – o fosta colonie miniera... un loc de unde se extragea uraniul, pana in ‘90.
Cu cateva zile inainte de plecare cautasem informatii pe net, despre aceasta asezare... si am vazut ca este considerata un loc al mortii, unde oamenii se sting de tineri... si unde se nasc copii cu malformatii.

Ajuns in Ciudanovita, nu am vazut si nu am simtit ca lucrurile ar fi chiar asa cum le aflasem dinainte, de acasa. Or fi radiatiile peste anumite limite, dar copii nu sunt cu malformatii si nici handicapati... si tagma batranilor e numeroasa...
Localnicii sunt contrariati de cele aparute prin media... fiindca s-au spus (si) neadevaruri.

Viata insa e grea la Ciudanovita – asta e de netagaduit.
Chiar in localitate – unde mai traiesc vreo 500 de suflete – nu mai e nimic de munca. Mai sunt cativa mineri la conservarea minelor... si, in rest, cam singura alternativa viabila e vreun job la Oravita.
O parte din cladirile insirate pe singura strada existenta sunt distruse... le-au mai ramas (in parte) doar zidurile.
Iar imaginea din jurul... si a celor cateva blocuri locuite, arata chiar saracie.

In schimb, sufletul oamenilor este bogat...
Cei ai locului sunt primitori... volubili... traiesc in comuniune...
Copii asaltandu-ma, mi-au povestit despre meciurile lor de fotbal... si mi-au aratat pestii pe care incearca sa-i pescuiasca, din paraul ce le trece prin fata locuintelor...
Iar noua generatie vine din urma... e inca in carucior.


Am stat putin timp in zona...
Locurile merita insa cunoscute mai pe indelete – pentru oamenii de acolo... si farmecul aparte al muntilor, cu satele risipite printre paduri si fanete.
Nu ratati nici voi un drum prin muntii Banatului...
-