In public...

-
Daca tot sunt la capitolul TV si alte manifestari...
Conform programului de emisiuni - luni, de la ora 16:30, la TVR Cultural puteti vedea reluarea emisiunii Garantat 100%, in care am fost invitat cu ceva timp in urma. (emisiune ce initial a avut loc pe TVR 1)

Eu voi fi in a doua parte a emisiunii, invitatul anterior fiind filozoful si eseistul Mihai Sora.

In alta ordine de idei...
Ieri am avut o prezentare cu Australia 2009, la Consfatuirea profesorilor de geografie din Bucuresti... iar azi sunt la Cluj, cu o aceeasi prezentare, la Congresul National de Speologie.


Ideea e ca, sunt manifestari de unde cei interesati pot afla ce a insemnat expeditia in Australia... care a fost treaba cu incidentul de dupa start... si pot vedea care sunt rezultatele cu care m-am intors.
-

Pe net, acum...

-
Daca ati pierdut emisiunea transmisa in direct, de ieri seara, de la Realitatea TV... o puteti vedea acum aici, in arhiva de pe site-ul postului.
Dupa partea de inceput a emisiunii, la minutul 6 si 40 sec. imi fac si eu aparitia.
-

Maine, in emisiune la Realitatea TV

-
Salutare, tuturor

Sunt greu de prins pe acasa... sunt si mai greu de vazut la fata. Abia de cateva ore m-am intors de pe crestele muntiilor Fagaras...
Daca ati uitat cum arat si ce mai spun, va invit sa urmariti emisiunea Saptamana de vreme de la Realitatea TV, de maine - 6 septembrie.

Emisiunea va incepe la 18:45 si va dura jumatate de ora, timp in care voi avea si eu o incursiune de cateva minute, fiind invitat in direct.

Nu va voi putea face cu mana, dar gandurile mele de bine vor zbura catre fiecare dintre dumneavoastra - cei care va aruncati ochii pe aici si pe wildtrack.ro


Toate cele bune!
Alin Totorean


P.S. in tura din Fagaras am intalnit cativa oameni de suflet...
va voi povesti despre asta maine mai pe seara... dupa emisiune...
-

Ciudanovita

-
M-am intors de prin sudul Banatului...
Mai exact... am fost la morile din Eftimie Murgu – cel mai intins parc mulinologic din sud-estul Europei – dupa care am luat-o pe jos de-a lungul celei mai vechi cai ferate din tara – cea dintre Anina si Oravita.

Pe la mijlocul drumului pe calea ferata, am poposit la Ciudanovita – o fosta colonie miniera... un loc de unde se extragea uraniul, pana in ‘90.
Cu cateva zile inainte de plecare cautasem informatii pe net, despre aceasta asezare... si am vazut ca este considerata un loc al mortii, unde oamenii se sting de tineri... si unde se nasc copii cu malformatii.

Ajuns in Ciudanovita, nu am vazut si nu am simtit ca lucrurile ar fi chiar asa cum le aflasem dinainte, de acasa. Or fi radiatiile peste anumite limite, dar copii nu sunt cu malformatii si nici handicapati... si tagma batranilor e numeroasa...
Localnicii sunt contrariati de cele aparute prin media... fiindca s-au spus (si) neadevaruri.

Viata insa e grea la Ciudanovita – asta e de netagaduit.
Chiar in localitate – unde mai traiesc vreo 500 de suflete – nu mai e nimic de munca. Mai sunt cativa mineri la conservarea minelor... si, in rest, cam singura alternativa viabila e vreun job la Oravita.
O parte din cladirile insirate pe singura strada existenta sunt distruse... le-au mai ramas (in parte) doar zidurile.
Iar imaginea din jurul... si a celor cateva blocuri locuite, arata chiar saracie.

In schimb, sufletul oamenilor este bogat...
Cei ai locului sunt primitori... volubili... traiesc in comuniune...
Copii asaltandu-ma, mi-au povestit despre meciurile lor de fotbal... si mi-au aratat pestii pe care incearca sa-i pescuiasca, din paraul ce le trece prin fata locuintelor...
Iar noua generatie vine din urma... e inca in carucior.


Am stat putin timp in zona...
Locurile merita insa cunoscute mai pe indelete – pentru oamenii de acolo... si farmecul aparte al muntilor, cu satele risipite printre paduri si fanete.
Nu ratati nici voi un drum prin muntii Banatului...
-

Caldura mare!

-
S-a incins atmosfera si pe la noi...
Temperatura aerului a ajuns la 38 grade, asteptandu-se chiar temperaturi cu 1-2 grade mai mari, peste vreo doua zile.

Mai avem ceva insa pana a ne simti ca si in Australia... cel putin d.p.d.v. termic.

In tara la noi, cea mai mare temperatura s-a inregistrat in 10 august 1951... au fost 44.5°C in localitatea Ion Sion - judetul Braila.
Insa peste mari si oceane, in Australia, termometrul a aratat chiar 53.1°C.
Recordul s-a inregistrat in mica localitate Cloncurry, din nord-vestul Queensland-ului, in 16 ianuarie 1889.


Am ajuns in Australia in mijlocul verii de acolo.
Plecand in expeditie tocmai in perioada cea mai calda, am impins lucrurile la extrem...
A fost o experienta inedita...
-

Noi aparitii in media

-
Aseara am fost la market pentru niste cumparaturi si am luat suplimentul Adevarul de seara.
Ajuns acasa, am avut surpriza sa vad ca pe coperta apar intr-o mica poza, care face trimitere la ultima pagina... am intors ziarul si, intradevar, pe ultima pagina la Oameni - portret, scria despre mine...
Este ok articolul, doar ca unul dintre subtitluri e – "A lesinat ca a ramas fara apa"...
?!... ?!... ?!...
Asta nu stiu de unde e luata... ca nu a fost vorba nici un moment de vreun lesin, in expeditia din Australia.
Nu mi-am pierdut nici o clipa cunostinta... doar ca m-au lasat picioarele cand am ajuns la epuizare, din cauza alimentatiei... Despre aceasta am spus cu fiecare ocazie... si chiar aici, pe blog.
_______


Azi de la ora 11 si in reluare maine dimineata la ora 6:53 ma puteti auzi la radio intr-un mic interviu (5 min.), vorbind despre expeditia din desertul Atacama, de anul trecut. Emisiunea se numeste Comment ca va?... este la Radio Romania Cultural... realizatoarea fiind doamna Anca Ionescu.
_______


In urmatoarele zila va aparea noul numar al revistei Flacara... in care imi gasesc si eu locul, intr-un interviu intins pe trei pagini.
Astept sa apara publicatia la chioscuri, sa o cumpar... sa vad ce si cum e...
-

Vanatorii... si vanatul

-
Am vazut azi un documentar pe Nat Geo Wild, despre agresivitatea cainilor dingo, din Australia.
In 2001 au ucis un copil... in alt an au devorat un barbat...
Pot fi periculosi... cand au hrana putina dupa secete prelungite... sau cand sunt in perioada de imperechere, din martie-aprilie.

Am avut si eu acel incident cu cainii dingo, cand m-au inconjurat, in plina noapte. Am scris despre asta tot aici, pe blog...
Au mai aparut in peisaj numeroasele specii de paianjeni... si am facut slalom printre serpi.
Printre crocodilii din zona Katherine am stat doar cateva zile...

Acum vad in ansamblu tot traseul parcurs in Australia.
Vad mai bine pericolele – date de relief + viata animala – care mi-au fost aproape...
Dar acum stau confortabil acasa... si rememorez totul detasat...


La finalul documentarului vazut azi, s-a spus – “In salbaticie exista vanatori... Daca ne aventuram acolo, noi putem deveni vanatul...”
-