Ziua Mondiala a Mediului

-
“O singura planeta, nu o irositi!”

Astazi intreaga omenire sarbatoreste Ziua Mondiala a Mediului.

Evenimentul a fost instituit in 1972, cand se deschidea la Stockholm prima conferinta a ONU privind mediul uman.
In aceeasi zi, Adunarea Generala a stabilit crearea Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Astfel ca, de mai bine de 35 de ani, ziua de 5 iunie a devenit unul din instrumentele prin care ONU atrage atentia asupra problemelor de mediu care ar trebui sa preocupe atat factorii de decizie cat si opinia publica.

Europenii - mai putin noi - au pornit sarbatorirea Zilei Mediului inca de la inceputul saptamanii, prin diverse evenimente reunite sub numele de “Saptamana Verde”.


Am cautat sa vad ce se intampla si in zona noastra, macar in aceasta zi... si nu am gasit mare lucru...
Cativa ministrii au lasat masina deoparte pentru a ajunge la serviciu... probabil sunt cateva conferinte pe ici, pe colo... iar deseara, de la 21,30 se va opri curentul timp de cateva minute, in 20 orase din tara...
Poate pe plan local sa fie activitati mai bogate...

Sunt prea putini cei ce sunt cu adevarat interesati de problemele mediului... si acestia sunt sufocati de catre majoritari - cei pentru care primeaza doar banul...
-

In spatiu...

-
Astazi, la bordul Statiei Spatiale Internationale a fost cuplat un laborator spatial japonez, ale carui costuri de proiectare si constructie se ridica la aproximativ un miliard de dolari. Livrat la ultimul zbor la navetei Discovery, ajunsa la bordul SSI luni, 2 iunie 2008, laboratorul KIBO a fost amplasat, in locul stabilit din structura statiei, de astronautii Akihiko Hoshide si Karen Nyberg, cu ajutorul bratului robotic.

Modulul presurizat japonez KIBO (Kibo Japanese Pressurised Module – JPM) are dimensiunea unui autobuz, cantarind aproximativ 15 tone; el s-a alaturat celorlate doua module deja existente pe SSI: laboratorul american US Destiny si cel al Agentiei Spatiale Europene (European Space Agency – ESA), Columbus.
Aceasta operatiune este, de fapt, prima parte a misiunii mai ample care are drept finalitate atasarea laboratorului japonez pe SSI. KIBO este atat de mare si dotat cu aparatura atat de sofisticata, incat este nevoie de trei zboruri catre Statia Spatiala Internationala pentru a se transporta toate echipamentele. Finalul misiunii este programat in 2009, iar scopul plasarii acestui laborator pe orbita este acela de a studia comportamentul sistemelor biologice, fizice si chimice in absenta unui camp gravitational puternic. Rezultatele acestor studii ii vor ajuta pe cercetatori sa inteleaga felul in care functioneaza corpul uman in imponderabilitate si vor putea conduce la dezvoltarea unor noi materiale si substante cu proprietati utile in viitor.

Tot de acest zbor al navetei Discovery mai sunt legate doua elemente de interes. Primul ar fi “schimbul” de astronauti realizat la bordul SSI (a sosit, pentru urmatoarele sase luni, canadianul Greg Chamitoff si a parasit statia inginerul Garrett Reisman); al doilea este reprezentat de un nou “turist spatial” ajuns la bordul Statiei Spatiale Internationale, americanul Buzz Lightyear. Intoarcerea acestuia, tot cu naveta Discovery, este programata pentre data de 14 iunie.
-

Incalzirea globala

-
Ieri - inceput de saptamana - am dat o tura pe net sa vad ce noutati mai sunt... si am remarcat ca a reaparut in discutie problema incalzirii globale.

In urma cu cateva zile, printul Charles al Marii Britanii a dat un ultimatum de un an si jumatate pentru stoparea incalzirii globale.
In opinia sa, incalzirea este rezultatul defrisarilor in regiunile tropicale.
Acesta crede ca in cel putin 18 luni pericolul incalzirii globale ar putea fi inlaturat, daca aceste paduri vor fi crutate. A cerut sprijinul marilor puteri ale lumii sa i se alature in campania sa.

Pe de alta parte Vaclav Klaus - presedintele Cehiei - considera incalzirea globala un fenomen real, dar care nu este cauzat de om intr-o asemenea masura incat acesta sa o poata combate eficient.
Spune ca “solutiile” nu sunt propuse de comunitatea oamenilor de stiinta ci de anumite grupuri, sponsorizate de guverne care sunt in cautare de benificii si nu de adevar.
Aceste idei stau la baza cartii sale “Ce este periclitata, clima sau libertatea?”...


In alta ordine de idei nici specialistii nu sunt cu totii in aceeasi tabara - unii sustin ca vine peste noi o noua era glaciara, nu o incalzire globala...
___________________

Oricum ar fi, vitorul arata cam sumbru...

Incalzirea globala nu e singura raspunzatoare pentru problemele prezentului...
Stoparea incalzirii nu e suficienta pentru rezolvarea problemelor de ansamblu cu care ne confruntam si a celor ce se preconizeaza sa apara...

Parerea mea - suntem prea multi deja iar Pamantul nu “mai duce”...
In 2020 vom fi 7,6 miliarde... in 2050 ajungem la 9,4 miliarde... si asta odata cu reducerea cu 50% a terenurilor agricole... De resursele minerale, etc, nici nu mai vorbim...

Probabil vom ajunge ca in primitivism, cand lupta pentru hrana va fi pe viata si pe moarte...
-

Daca tineti la sanatate...

-
A inceput pledoaria pentru consumul de insecte si prin partile Europei...

Adaugarea lor in meniul zilnic ar fi un lucru benefic pentru sanatatea noastra, cat si pentru mediu - spun specialistii.
Insectele sunt bogate in proteine, vitamine, minerale... in tot felul de nutrienti importanti...

Asa ca, daca vrem sa fim (mai) sanatosi, ne putem apuca de rontait gandaci... sau sa savuram niste omizi la gratar...
Pofta buna!

-

Botosaniul... rupt de lume?!

-
Am fost la Botosani, la Congresul Anual al Societatii de Geografie.

Ideea e ca am nimerit cu greu orasul...
Pe coclauri ma descurc fara probleme... dar drumul spre Botosani nu l-am nimerit din prima... am bajbait in cateva locuri...
Eram cu masina... iar de la Roman incolo nu am zarit indicatoare care sa ma directioneze spre tinta...
La un moment dat chiar am luat-o aiurea si a trebuit sa ma reintorc...

Ce sa zic?...
Chiar asa nesemnificativ e considerat Botosaniul?!... incat cei responsabili nici macar nu se mai cheltuie cu "plantatul" catorva indicatoare...
-

Marmota in meniu...

-
Cu cateva zile in urma am fost invitat la Radio Romania Cultural, in emisiunea “Calator pe mapamond”.
Am vorbit despre Mongolia.

Printre altele am fost intrebat ce am mancat mai deosebit pe acolo...
Am raspuns - marmota... dar nu am avut timp sa intru in prea multe detalii.
Ma gandesc sa va povestesc aici, pe blog, cum sta treaba cu animalutul acesta, in tara lui Ginghis Han.
__________
Mongolia...
Sunt zone unde e plin de marmote...
Eu mergeam pe jos... apaream mai discret pe langa ele... dar odata vazut, cream panica - fiecare animalut fugea spre vizuina... Acum nu stiu daca intrau doar in vizuina proprie sau se aciuiau si pe la vecini...
Nu le-am avut gand rau, oricum...

Dar stand mult timp printre nomazi, am avut ocazia sa mananc de doua ori marmota... Pentru mongoli e o delicatesa...
De ce insist pe subiect?... pentru ca este un intreg ritual cand mananci asa ceva...

Se taie capul animalului... se scot intestinele si ce mai e in plus inauntru...
Se introduc in schimb niste pietre de rau... Se “coase” cu o sarma taieturile si se pune “pachetul” la prajit... Ca adaptare moderna - am vazut ca se poate praji si cu o lampa de benzina...
Cand friptura e gata, toata lumea se pregateste de ospat...
Gazda despica marmota pe burta si scoate pietrele - acestea fiind inca fierbinti... Fiecaruia ii da sa tina strans intre palme cate o piatra - face bine la nu-stiu-ce...
In timpul prajirii, in corpul marmotei se strange un lichid - ceva grasime topita + alte “extracte”... Ei bine - se toarna intr-un bol acest suc si fiecare ia cate o inghititura... e pe post de doftorie...
Abia dupa acest intro, gazda darabureste carnea.
Bucatile care au si putina grasime - cele de pe burta - sunt taiate fasii subtiri si date cu portia, fiind delicatesa suprema...
Membrele si ce-a mai ramas sunt la libera alegere...

Oricum nu te ghiftuiesti cu o marmota/familie - dupa cum spusesem, e o delicatesa!

-

Jaipur - o alta intalnire...

-
Va povesteam de intalnirea-surpriza din Valparaiso...
Ei bine... in India singurul roman intalnit a fost un aradean!
(eu sunt din Arad...)

Iesisem din Palatul Vanturilor, dupa cateva ore de filmare in interior. Imi era foame... mi-am luat doua samosa si m-am asezat pe niste trepte, sa mananc.
Se opreste langa mine un indian si ma intreaba cum ma cheama... de unde sunt...
In India foarte des esti intrebat de lucrurile astea... nu era ceva anormal...

ii raspund: din Romania...
el: de unde din Romania?
eu: din Arad...
el: pai si eu cunosc pe cineva din Romania, din Arad...
eu: ?!...?!...

Fara explicatii suplimentare, tipul isi scoate mobilul, formeaza un numar, incepe un dialog dupa care imi intinde aparatul sa vorbesc...
Se infiripa un dialog in engleza... dupa cateva cuvinte trecem pe romana si intradevar, dialogam chiar cu aradeanul.
Imi spune sa i-l dau din nou pe indian – acesta incheie discutia... ma urca pe motocicleta lui si ma duce pe niste stradute intortocheate...
Urcam la un etaj... si dau mana cu Eric – roman... aradean... in vizita de afaceri in Jaipur...

Am depanat cateva povesti si amintiri... apoi ne-am vazut fiecare mai departe de treaba...
Nu l-am mai reintalnit acasa... de fapt, Eric locuieste in Laos...

P.S. aceasta intalnire-surpriza continua sirul inceput cu prima expeditie... sunt intalniri ciudate, de genul - o sansa la...
va voi povesti si altele din categorie...
-